Președintele interimar Ilie Bolojan a transmis Parlamentului o solicitare de reexaminare a legii pentru aprobarea Ordonanței de Urgență nr. 153/2024, care vizează reforma Guvernului și reorganizarea mai multor instituții publice. Documentul legislativ a fost, inițial, tratat ca o lege ordinară, însă Bolojan susține că, prin natura sa, ar trebui adoptat ca lege organică.
Diferența de procedură: lege ordinară vs. lege organică
În opinia lui Ilie Bolojan, modul în care a fost adoptată această lege nu respectă prevederile constituționale. Reforma instituțională propusă prin OUG 153/2024 are ca obiect organizarea și funcționarea Guvernului — o temă ce intră în sfera exclusivă a legilor organice, potrivit Constituției.
Adoptarea unei legi organice impune o majoritate absolută: cel puțin jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor, nu doar o majoritate simplă a celor prezenți.
Cum a trecut legea prin Parlament
Legea a fost adoptată tacit de Camera Deputaților și a ajuns apoi la Senat, care a avut rol de Cameră decizională. La votul din 31 martie 2025, Senatul a aprobat proiectul cu 66 de voturi pentru, 51 împotrivă și 2 abțineri — un scor insuficient dacă legea este considerată organică.
Această diferență procedurală este motivul pentru care președintele interimar cere o reanalizare. Conform cererii de reexaminare, adoptarea actului normativ trebuie să urmeze regulile stricte prevăzute pentru legile organice, având în vedere conținutul său și implicațiile asupra structurilor guvernamentale.
Apel pentru respectarea normelor constituționale
Bolojan atrage atenția asupra importanței respectării cadrului legal și constituțional în procesul de legiferare. În solicitarea trimisă Legislativului, acesta menționează că este esențial ca orice demers care vizează structura Executivului să fie fundamentat pe o procedură corectă și clară, care să reflecte importanța și impactul acestor schimbări asupra funcționării statului.
Următorii pași
Parlamentul urmează să analizeze cererea de reexaminare și să decidă dacă va relua votul asupra legii, de data aceasta tratând proiectul în calitate de lege organică. O eventuală modificare a procedurii de adoptare poate avea implicații directe asupra valabilității Ordonanței și a măsurilor de reorganizare propuse.